
Valvulopatii
Circulatia sangelui intr-un singur sens prin inima este controlata de patru valve: mitrala, aortica, tricuspida si pulmonara. Daca aceste valve nu se inchid sau nu se deschid corespunzator, inima isi pierde abilitatea de-a pompa corespunzator sangele spre diverse organe. Inchiderea necorespunzatoare a valvei determina regurgitare iar deschiderea deficitara determina stenoza. Cele doua defecte se pot combina.
Valvulopatiile constituie una dintre cele mai intalnite afectiuni cardiace.
Cauzele acestor boli sunt numeroase. Defecte din nastere, reumatismul articular acut in copilarie sau adolescenta, bolile de tesut conjunctiv, traumatismele, tumorile pot determina boli ale valvelor cardiace. Alti factori care contribuie la aparitia valvulopatiilor sunt hipertensiunea arteriala, cea pulmonara, cardiopatia ischemica.
Simptome date de valvulopatii
Nu este neobisnuit ca valvulopatiile sa decurga asimptomatic. Alteori ele se manifesta prin simptome ca lipsa de aer, tuse, oboseala, umflarea picioarelor,ameteala, dureri toracice, palpitatii.
Regurgitarea mitrala
Este cunoscuta si sub denumirea de insuficienta mitrala sau incompetenta mitrala. Cuspele valvei mitrale nu se inchid corespunzator determinand intoarcerea sangelui in atriu atunci cand ventriculul se contracta. Persoanele care au avut reumatisn articular acut,cardiopatie ischemica, infarct miocardic, boli de tesut conjunctiv, au un risc crescut de a face insuficienta mitrala. Insuficienta mitrala poate determina marirea inimii, infectia valvei mitrale (endocardita), insuficienta cardiaca.
Stenoza mitrala
Este cel mai frecvent consecinta reumatismului articular acut care determina ingrosarea si rigidizarea foitelor valvulare ce nu se mai deschid corespunzator. In timp, aceasta poate duce la insuficienta cardiaca si, prin marirea atriului poate determina aparitia fibrilatiei atriale.
Prolapsul de valva mitrala
Cel mai adesea este cauzat de boala Barlow in care exista o anomalie de structura a valvei. Alte boli de tesut conjunctiv care evolueaza cu deficit de tesut fibro-elastic determina, de asemenea ,prolaps de valva mitrala.
Stenoza aortica
Cand valva aortica nu se deschide corespunzator, ventriculul lucreaza mai puternic pentru a elimina sangele in artera aorta. Aceasta determina ingrosarea peretilor ventriculari; creste riscul de infarct miocardic, de insuficienta cardiaca si de infectie a valvei aortice.
Stenoza aortica este consecinta reumatismului articular acut, a bicuspidiei aortice sau a depunerilor de calciu pe valvele aortice la varstnic.
Pacientii cu stenoza aortica se plang de oboseala, dificultate in respiratie, durere toracica, pierderea starii de constienta.
Regurgitarea aortica
Ca si in cazul valvei mitrale, valva aortica poate sa nu se inchida corespunzator atunci cand ea a fost afectata in prealabil de un process infectios, sau ca urmare a unor defecte din nastere. Daca e severa, insuficienta aortica poate duce la insuficienta cardiaca.
Regurgitarea tricuspidiana
Datorita imposibilitatii de a se inchide complet, o parte a singelui se intoarce prin valva tricuspida incompetenta in atriul drept. Aceasta determina marirea atriului drept si a venelor care se varsa in acesta. Marirea atriului drept poate duce la instalarea fibrilatiei atriale si a insuficientei cardiace.
De multe ori, insuficienta tricuspidiana apare ca urmare a dilatarii cavitatilor drepte si implicit a inelului valvei ca raspuns la afectarea prealabila a inimii stangi.
Regurgitarea pulmonara
Cauzele insuficientei pulmonare sunt: hipertensiunea pulmonara, infectia valvei pulmonare (endocardita) sau bolile congenitale cardiace. Cand valva pulmonara pierde, volumul de sange care se intoarce inapoi in ventriculul drept il supraincarca pe acesta facandu-l sa lucreze mai mult. In timp, apare insuficienta cardiaca.
Stenoza valvei pulmonare
Acest defect valvular, prin care golirea sangelui din ventriculul drept in artera pulmonara este ingreunata, este descoperit la scurt timp dupa nastere; uneori însa diagnosticul este intarziat pana in perioada de adult. Boli congenitale ca tetralogia Fallot sau sindromul Noonan au un risc crescut de stenoza pulmonara.